Sâmbătă în Modulul 2 al programului BLP, grupa a cinsprezecea, au spus prezent aproape 20 de oameni. Intrați în starea BLP și-au ascultat gândurile, și-au întrebat mintea:

• „Unde sunt în acest moment al vieții mele?”
• „Ce este cu adevărat important și unde îmi pun focusul?”
• „Cum mă face să mă simt și care este emoția când mă gândesc la …?”

Fiecare și-a provocat sensurile atribuite. Fiecare și-a găsit propriile înțelesuri pentru a lărgi calea către „a avea sau a nu avea un vis”. Atât de pur și de simplu.

Dar dacă, totuși, ar fi posibil să ai și un vis?

Doi câte doi, au lucrat în grupuri până când au rezonat cu noile sensuri atribuite, iar corpul, mintea, emoția au transmis mesajul: „da, chiar da, ai un vis”.
De la exercițiu la exercițiu, corpul și fizionomia s-au relaxat, iar fața a căpătat strălucire atunci când oamenii au devenit din ce în ce mai conștienți de noile posibilități.  Schimbarea focusului a făcut ca întreg mecanismul de sensuri să fie simțit profund, provocând visul.

Apoi, s-a vorbit despre puterea de a ne alege sensurile: Nimic nu are sens până în momentul în care noi îi atribuim unul!

“Exista o șansă unică, aceea ca fetițele noastre să fie împreună. Plănuiseră vacanța de cinci luni și acum nu puteau fi împreună dintr-o greșeală. Era nevoie să bag mâna în buzunar și mai adânc pentru a plăti această greșeală. Fata noastră cea mare, ne-a spus: «ați greșit, nu se mai poate face nimic. Renunțați!». Puteam să stăm resemnați că «asta este, stăm acasă» sau «să răscumpărăm greșeala». Am ales să plătim. Bucuria vacanței celor trei fete ale noastre era bucuria noastră, era mai presus de orice.”

Când alegi să trăiești cu adevărat din această emoție a bucuriei, ai toate șansele să rostogolești sensuri care vor da viață, generație după generație.
„Povestea merge mai departe!”, au strigat toți! Apoi, a urmat un “Huuuug session!” plin de autenticitate.

#BLP15